Într-un interviu din 1925 Matisse spunea că a descoperit motivul actului său artistic. El derivă din meditația asupra naturii, mai exact, dintr-un vis mereu inspirat de natură.
În ultimii ani ai vieții sale, Matisse s-a confruntat cu o boală și o operație ce l-au lăsat în scaun cu rotile; mobilitatea redusă nu l-a oprit din a crea, așa că s-a îndreptat către decupaje și colaje, iar foarfecele, hârtia și guașele (gouache) au dus la „paper cut-outs”.
Între 1943 și 1948 a locuit în orășelul Vence, din Provence, la Vila Reve. Locuia și lucra alături de ucenica sa, Lydia Delectorskaya, cea care îl ajuta și îi era muză în același timp. Acolo a început să lucreze la colajele pentru „Jazz”, carte în care se regăsesc 20 de cut-outs alături de notițele făcute de-a lungul procesului de creație.
The Sheaf, 1953
„I have found the cutout to be the simplest and the most direct way to express myself.”
Henri Matisse
Se spune că inspirația pentru colaje a venit și datorită uriașei Monstere pe care Matisse o avea în studioul său și care a apărut în câteva dintre nudurile Lydiei.
Studioul lui Henri Matisse, Hotel Regina, Nice, 1948
Înapoi în prezent sau cel puțin mai aproape, în 2015, Thea Djordjadze a avut o intervenție atipică în cadrul Frieze Projects; a creat instalații mobile ce iau forma unor insule-aranjament pline de Monstere uriașe ce își schimba locul din galerie peste noapte.
Plastiques Photography
Mulți dintre vizitatori le-au confundat cu decorul locului, plantele fiind prezente lângă tablourile expuse, în zona cafeteriei sau pur și simplu în mijlocul saloanelor.
Plastiques Photography
Scopul? Evidențierea independenței plantelor, care apar și dispar într-un spațiu cultural.
Plantele nu pot fi categorisite în artă, dar e clar că ele au fost acolo dintotdeauna.
În ultima vreme tot mai mulți oameni îmbrățișează modul în care plantele devin apropiate de noi și de cursul firesc al vieților noastre.
Am putea să numim asta (din nou) întoarcerea la natură.
Matisse, Monstera Deliciosa și natura uitată
Într-un interviu din 1925 Matisse spunea că a descoperit motivul actului său artistic. El derivă din meditația asupra naturii, mai exact, dintr-un vis mereu inspirat de natură.
În ultimii ani ai vieții sale, Matisse s-a confruntat cu o boală și o operație ce l-au lăsat în scaun cu rotile; mobilitatea redusă nu l-a oprit din a crea, așa că s-a îndreptat către decupaje și colaje, iar foarfecele, hârtia și guașele (gouache) au dus la „paper cut-outs”.
A început să picteze cu foarfecele.
Photographer: Lydia Delectorskaya
© Succession Henri Matisse
Între 1943 și 1948 a locuit în orășelul Vence, din Provence, la Vila Reve. Locuia și lucra alături de ucenica sa, Lydia Delectorskaya, cea care îl ajuta și îi era muză în același timp. Acolo a început să lucreze la colajele pentru „Jazz”, carte în care se regăsesc 20 de cut-outs alături de notițele făcute de-a lungul procesului de creație.
Se spune că inspirația pentru colaje a venit și datorită uriașei Monstere pe care Matisse o avea în studioul său și care a apărut în câteva dintre nudurile Lydiei.
Înapoi în prezent sau cel puțin mai aproape, în 2015, Thea Djordjadze a avut o intervenție atipică în cadrul Frieze Projects; a creat instalații mobile ce iau forma unor insule-aranjament pline de Monstere uriașe ce își schimba locul din galerie peste noapte.
Mulți dintre vizitatori le-au confundat cu decorul locului, plantele fiind prezente lângă tablourile expuse, în zona cafeteriei sau pur și simplu în mijlocul saloanelor.
Scopul? Evidențierea independenței plantelor, care apar și dispar într-un spațiu cultural.
Plantele nu pot fi categorisite în artă, dar e clar că ele au fost acolo dintotdeauna.
În ultima vreme tot mai mulți oameni îmbrățișează modul în care plantele devin apropiate de noi și de cursul firesc al vieților noastre.
Am putea să numim asta (din nou) întoarcerea la natură.